In acest articol, voi evalua pe scurt principalele caracteristici ale mecanismelor de consens Proof of Stake si Proof of Work.
Voi analiza, de asemenea, argumentele pro si contra si, mai concret, ce le deosebeste.
Blockchains si Consensus Mechanisms
La baza fiecarei cryptomonede, exista o retea de computere al caror rol este de a securiza software-ului impotriva potentialelor atacuri si de a reglementa emiterea de noi unitati ale respectivei cryptomonede. Acest sistem este cunoscut sub titulatura de Consensus Mechanism.
Proof of Stake si Proof of Work sunt cele mai frecvent utilizate consensus mechanisms. Ambele reglementeaza modul in care tranzactiile sunt verificate si adaugate in ledgerul public al unui Blockchain, toate fara a fi nevoie de supravegherea sau autoritatea unei terte parti.
In timp ce unele proiecte Blockchain pornesc din start cu Proof of Stake, altele trec la acesta, de la Proof of Work. Pentru a intelege mai bine aceasta migratie, de la un mecanism de consens, la altul, sa vedem care sunt avantajele si dezavantajele fiecaruia dintre ele. Voi prezenta doar pe scurt caracteristicile lor, deoarece le-am explorat deja mai detaliat anterior.
Proof of Work – Caracteristici, avantaje, si dezavantaje
Pentru a crea un nou block intr-un Blockchain PoW, miners concureaza intre ei pentru a rezolva ecuatii matematice extrem de dificile, un proces cunoscut sub numele de Hashing. Odata ce un miner gaseste raspunsul corect la acea problema de calcul, ar trebui sa fie usor pentru restul retelei sa il verifice si sa il valideze.
Acest mecanism de consens este utilizat deoarece:
- Asigura un nivel ridicat de securitate retelei, deoarece face atacul foarte dificil si costisitor,
- Este caracteristic adesea unor retele cu descentralizare accentuata,
- Este relativ usor de implementat.
Totusi, PoW vine cu cateva dezavantaje:
- Necesita putere de calcul semnificativa si, prin urmare, determina un consum energetic ridicat, costuri crescute si poate avea astfel impact negativ asupra mediului.
- In procesul de crypto mining sunt necesare echipamente specializate, care pot fi extrem de costisitoare si astfel solicita o investitie substantiala.
- Avand in vedere modul in care functioneaza, Blockchain-urile PoW pot fi mai lente ca transfer si validare.
Proof of Stake – Caracteristici, Avantaje, si Dezavantaje
Pentru a reduce dependenta Proof of Work fata de consumul energetic mare, Proof of Stake a fost introdus ca mecanism de consens alternativ, in 2012. Intr-o retea PoS, participarea este determinata prin ownership al supply-ului de cryptomoneda.
Deci oricine doreste sa fie selectat pentru a adauga noi blocks unui blockchain PoS este obligat sa puna la staking sau sa mizeze o anumita cantitate din cryptomoneda blockchain-ului respectiv.
Cantitatea de tokens cu care face staking un utilizator determina sansele acestuia de a fi selectat pentru a produce urmatorul block. Cu toate acestea, PoS poate utiliza si alti factori de decizie atunci cand selecteaza un node pentru aceasta sarcina, astfel incat sa se evite favorizarea node-urilor cu holdings substantiale.
Modul in care functioneaza PoS determina mai multe avantaje:
- Deoarece nu necesita puterea de calcul esentiala in modelele PoW, PoS este mult mai eficient din punct de vedere energetic.
- Avand in vedere ca nu se bazeaza pe puterea de calcul, nu necesita echipamente specializate, astfel incat mai multi useri pot participa la rularea unui node PoS.
- Cu cat participa mai multi utilizatori, cu atat nivelul de descentralizare si rezistenta la amenintari de tipul 51% Attack este mai ridicat.
- Asigura o scalabilitate superioara mecanismului PoW si viteze mai mari de tranzactionare.
Principalele dezavantaje ale PoS includ urmatoarele:
- Odata ce monedele sunt puse la staking, acestea sunt blocate si, prin urmare, nu pot fi vandute sau tranzactionate pana la expirarea perioadei stabilite pentru staking.
- In modelele PoS care selecteaza nodes in functie de dimensiunea stake-ului lor, sunt favorizati cei care detin o cantitate cat mai mare de monede.
- Deoarece PoS este inca relativ nou, ar putea fi considerat mai putin sigur si mai susceptibil la atacuri, decat PoW.
Concluzii
Fiecare dintre cele doua mecanisme de consens vine cu avantaje si dezavantaje, iar alegerea unuia in detrimentul celuilalt depinde mai ales de nevoile unei retele. De exemplu, PoW este necesar in retelele care se concentreaza pe prevenirea fraudei, construirea unui level of trust superior si asigurarea unei securitati ridicate. Pe de alta parte, PoS este utilizat in mare masura in retelele care necesita o viteza mare a tranzactiilor.
Totusi, ambele mecanisme de consens sunt vulnerabile la atacuri. De aceea, pentru a valida tranzactiile in conditii de siguranta, se creeaza in prezent un alt mecanism de validare numit Proof of Space.
Mai mult, ambele pun unele probleme de centralizare, in ciuda faptului ca PoS este vazut ca fiind mecanismul cel mai putin probabil sa conduca spre centralizare.