Algorand este o rețea descentralizată, fondată de Silvio Micali, un profesor la MIT. Proiectul a strâns aproape 120 de milioane de dolari în 2018, în etapele sale de finanțare cu investitori ca BrainChild, Union Square Ventures, Hex Capital, Youbi Capital și mulți alții.
Pure Proof of Stake
Algorand e o platformă sigură, descentralizată și într-o anumită măsură, scalabilă. Cei de la Algorand și-au făcut propriul mecanism de consens care este o variație a PoS, numit, Pure Proof-of-Stake.
Mai întâi, reamintim pe scurt că, mecanismul Proof of Work necesită utilizatorilor să rezolve puzzle-uri criptografice prin intermediul unor calculatoare specializate foarte performante și care consumă multă energie. Acest proces este ceea ce numim “mining” crypto, Bitcoin fiind cel mai popular ecosistem care folosește acest concept.
Proof of Stake este al doilea cel mai popular mecanism. Rețelele bazate pe PoS necesită validatori. Pentru a deveni validatori, nodurile care participă (sau care intenționează să participe) la crearea de noi block-uri trebuie să pună la staking tokenul nativ al blockchain-ului.
Pentru a crește șansele de a deveni un validator, un nod trebuie să pună mai mulți tokens la staking.
Acest mecanism rezolvă problema scalabilității însă este susceptibil la monopol de către cei care pun la staking un număr foarte mare de tokens, punând în pericol caracterul descentralizat al unei astfel de rețele.
Mecanismul Pure Proof of Stake abordează problema într-un mod mai egalitarist. Adiția față de PoS, este că protocolul PPoS selectează validatorii la întâmplare, și nu în funcție de numărul de tokens puși la staking.
Asta face ca toți utilizatorii blockchain-ului să poată participa la rețea, ceea ce asigură securitate și un ordin superior de descentralizare. Fondatorul Algorand, Micali, a primit premiul Turing în 2012 pentru progresele sale în domeniul criptografiei.
Algorand Standard Assets (ASA)
Developerii beneficiază de protocolul Algorand Standard Assets, care se traduce prin abilitatea de a crea assets on-chain care beneficiază de aceeași securitate, compatibilitate și rapiditate ca toată rețeaua Algo.
Mai precis, aceștia pot crea noi tokens sau transfera tokens existenți în ecosistemul Algorand. De exemplu, unii stablecoins, ca USDT există sub forma de ASAs pe blockchain-ul Algorand și beneficiază de viteze de tranzacții mai mari și de comisioane de tranzacții foarte mici.
Ceea ce e interesat este că datorită acestui sistem, Algorand a devenit o opțiune viabilă pentru lansarea și găzduirea CBDC-urilor țărilor interesate. Un exemplu în acest sens ar fi Marshall Islands, cu moneda lor Sovereign (SOV).
Arhitectura Algorand
Protocolul de consensus PPoS utilizează o metodă de producție a nodurilor în două faze, una de propuneri și una de votare. Orice membru al rețelei Algorand poate participa la aceste proceduri punând ALGO la staking și generând un key de participare pentru a deveni un Participation Node.
Aceste Participation Nodes sunt coordonate de alt tip de noduri numite Relay Nodes, care au rolul de a facilita comunicarea între nodurile participante, cu marea diferență că nu pot propune sau vota alte noduri din rețea.
În stagiul de propuneri, un block leader e selectat să propună următorul block. Acești block leaders sunt aleși prin mecanismul VRF (Verifiable Random Function) al Algorand, care îi alege la întâmplare, ținând totuși cont de mărimea relativă a staking-ului lor.
Acestui lider îi este oferit un private key pentru a putea fi recunoscut ca block leader, însă foarte important este că doar el poate ști că a fost ales lider. Acest mecanism adaugă un plus de securitate rețelei.
În stagiul de votare mai apoi, nodurile participante sunt selectate la întâmplare pentru a forma un ”comitet” care se asigură că nu există probleme în block-ul propus. Dacă majoritatea sunt de acord că totul este ok, blockchain-ul e adăugat la rețea, dacă nu, rețeaua intră în recovery mode, block-ul este eliminat și un nou block leader e ales.
Foarte important este că pe blockchain-ul Algorand, unui nod care a fost propus ca un block problematic nu îi este redus numărul de tokens puși la staking pentru a descuraja participarea pe viitor.
În schimb, rețeaua intră imediat în acest recovery mode și procesul continuă. Acest lucru oferă un plus masiv de viteză rețelei, însă este criticat de comunitate pentru că nu pedepsește participanții rău-intenționați.
Atomic Transfers
Un alt element interesant este Atomic Transfers, care înseamnă că toate tranzacțiile care fac parte dintr-un transfer, fie au loc, fie eșuează.
Prin acest protocol se pot face swap-uri fără a fi nevoie de un intermediar și mai mult, oferă posibilitatea execuției simultane a mai multor transferuri între diferite tipuri de assets.
Acest feature este foarte atractiv pentru developerii de DEXs.
The Blockchain Trilemma
Echipa de a Algorand încearcă să rezolve o problemă fundamentală a ecosistemelor de tip Ethereum, mai exact The Blockchain Trilemma.
Acesta e un concept discutat destul de mult de fondatorul Ethereum, de-a lungul timpului. Conform acestei idei, un blockchain are 3 mari atribute: descentralizarea, scalabilitatea și securitatea.
The Blockchain Trilemma se referă că la nivel fundamental, este foarte dificil ca un ecosistem să le bifeze pe toate 3 simultan.
Se poate vedea destul de clar asta la Ethereum, unde avem descentralizare și securitatea, dar nu și scalabilitate. La Binance SmartChain avem scalabilitate și securitate, dar nu și descentralizare. În general, scalabilitatea este cea care lipsește.
Algorand rezolvă această problemă, punând rețeaua în mâinile participanților onești. Prin intermediul protocolului PPoS, este practic imposibil ca o minoritate dintre participanții rău-intenționați să influențeze rețeaua în orice mod.
Mai mult, nepedepsirea nodurilor problematice se traduce în viteză mai mare, și deci singura metodă de a căpăta control al rețelei este ca majoritatea participanților să fie rău-intenționați, fapt ce ar duce la devalorizarea monedei.
Tokenomics
Algo are o economie a bazată pe un token inflaționist. Partea mai bună e că au prelungit perioada de distribuție a celor 10 miliarde de Algo, de la 2024, până la 2030.
Chiar și așa, în 2022 vom avea mai mult de 5 miliarde în circulație, iar în 2024 mai mult de 7.5 miliarde. Utilitatea tokenului are la bază staking și recompense ale ecosistemului și faptul că tranzacțiile sunt plătite în Algo.
Distribuția se va face astfel: primele 3 miliarde de ALGO vor fi eliberate în circulație în primii 5 ani, 1.75 miliarde vor fi distribuite ca recompense nodurilor participante, 2.5 miliarde vor fi distribuite către Relay Nodes, 2.5 miliarde sunt rezervate fondatorilor și 0.25 miliarde pentru grant-uri către utilizatori.
Ceea ce este foarte interesant este că rețeaua împarte recompense tuturor deținătorilor ALGO, și nu doar nodurilor validatoare. Recompensele sunt plătite o dată la 10 minute și au rolul de a atrage mai mulți utilizatori pe blockchain.
Mai mult, utilizatorii nu trebuie să pună tokenii la stake manual, pentru a începe să obțină recompense, ci doar să-i stocheze într-un wallet sau exchange.
La momentul actual, ALGO are un market cap de aproape 3 miliarde dolari, și având în vedere protocoalele care asigură viteza, scalabilitatea și descentralizarea rețelei, acesta are cu siguranță potențialul de a crește în viitor.
Concluzie
În concluzie, Algorand este un proiect inovativ care a adus noi tehnologii în sectorul crypto, de care se vor folosi cu siguranță și alte proiecte în viitor.
Datorită tehnologiilor Algorand, rețeaua a atras atenția unor țări, oferind posibilitatea de a găzdui CBDC-uri, oferind niveluri ridicate de securitate, rapiditate și scalabilitate.
Cu toate astea, Algorand este cu siguranță un proiect care merită urmărit în viitor.