fbpx
  • bitcoinBitcoin$42,933.00-2.66%
  • ethereumEthereum$3,000.36-2.79%
  • ElrondElrond$211.216.17%

Ce este un Consensus Mechanism

Consensus Mechanisms reprezinta protocoale care au rolul de a se asigura ca toate nodurile dintr-un blockchain sunt sincronizate intre ele si ca stabilesc un acord referitor la ce tranzactii pot fi realizate si adaugate blockchain-ului.

“Mecanismul de consens” garanteaza ca toti participantii se supun acelorasi reguli si decide care este contributia acestora. Daca un blockchain nu are un astfel de protocol bine pus la punct, se poate confrunta cu atacuri externe grave.

Exista mai multe modalitati prin care se poate realiza un mecanism de consens, asa ca urmeaza sa aruncam o privire asupra unor exemple reprezentative.

 

Proof of Work (PoW)

Acesta reprezinta primul mecanism de consens in Blockchain, caci Bitcoin a fost primul care l-a folosit. De atunci, multe cryptomonede l-au utilizat.

Presupune rezolvarea unor puzzle-uri criptografice pentru a crea noi blocks in Blockchain. Rezolvarea se realizeaza cu un consum energetic considerabil, deoarece sunt folosite ASICs (Application-Specific Integrated Circuits) și GPUs (Graphics Processing Units) pentru asta. Procesul este denumit si mining, iar odata cu rezolvarea puzzle-ului, se primeste un reward crypto.

Totodata, acest consensus mechanism asigura verificarea tranzactiilor din block-ul care urmeaza sa fie adaugat, le organizeaza intr-o ordine cronologica si anunta crearea acelui block intregii retele.

Exemplu: Bitcoin 

 

Proof of Stake (PoS)

Este un  protocol considerat mai eco-friendly raportat la precedentul, deoarece nu necesita un consum mare de energie.

Se bazeaza pe ideea ca, daca un investitor detine multe cryptomonede sau tokens intr-o retea, are un interes ridicat in mentinerea sigurantei acesteia, alaturi de faptul ca isi doreste ca valoarea tokenilor sa ramana una ridicata.

Constituie cea mai comuna alternativa la PoW, deoarece in loc sa fie necesar hardware si rezolvarea de puzzle-uri criptografice, se folosesc validatori care investesc in cryptomonede, pe care le blocheaza la staking.

Validatorii sunt selectati in functie de puterea lor de staking in retea, fapt ce da aproape oricui sansa de a valida tranzactii sau primi rewards pentru asta.

Pe scurt, o persoana poate valida tranzactii pe blockchain in functie de cate cryptomonede detine. Asta inseamna ca, pe cat de multe are la staking, cu atat este mai mare autoritatea sa ca validator.

Exemple: Ethereum, Cardano, Polkadot

 

Proof of History (PoH)

Acest consensus mechanism isi propune sa usureze load-ul nodurilor din retea, in procesarea blocks, oferind un mijloc de codificare a timpului in sine, pe blockchain.

Astfel, pe baza de timestamping, reteaua va sti ca tranzactiile au avut loc intr-o secventa particulara.

Conceptul criptografic se numeste Verifiable Delay Functions si poate fi rezolvat de un singur CPU, care aplica o anumita secventa de pasi, motiv pentru care parallel processing nu este permisa.

PoH rezolva provocarea legata de timp si astfel reduce dificultatile de procesare ale blockchain-ului, facandu-l mai rapid.

Exemplu:Solana

 

Concluzii

Deoarece blockchain-urile opereaza descentralizat, nu exista o autoritate care sa le gestioneze activitatea, ceea ce inseamna ca este necesara existenta unui consensus mechanism pentru ca blockchain-ul sa functioneze corect.

Dupa cum se poate vedea din exemple, exista mai multe protocoale si, prin urmare, metode de a face acest lucru, fiecare cu argumentele sale pro si contra.

 

Articolul PrecedentArticolul Urmator

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *