Astazi va explic ce este mecanismul de consens Proof of Work si ce rol joaca intr-un Blockchain, plus avantajele si dezavantajele acestuia.
Intr-un Blockchain, Proof of Work reprezinta metoda de confirmare a tranzactiilor si de obtinere a unor noi blocks pentru retea.
Miners sunt cei responsabili cu confirmarea tranzactiilor sau de ordonarea blocks. Procedeul implica folosirea de unitati de procesare si a unor circuite electronice speciale, pentru rezolvarea unor puzzle-uri matematice complexe, proces ce va necesita consum energetic considerabil.
Miners concureaza intre ei pentru a rezolva aceste puzzle-uri. Castigatorul competitiei ajunge sa actualizeze Blockchain-ul, verificand cele mai recente tranzactii si este recompensat cu o cantitate predeterminata de cryptomoneda.
Bitcoin a fost primul Blockchain care a folosit vreodata acest tip de consensus mechanism si au urmat in curand alte retele, precum Ethereum. Totusi, in prezent, multe Blockchain-uri migreaza catre un mecanism de consens de tip Proof of Stake.
Ce rol are Proof of Work
Acest consensus mechanism este utilizat pentru a impiedica userii sa genereze cryptomonede in exces sau sa le falsifice. Totodata are rolul de a impiedica double spending-ul, un risc asociat monedelor in forma digitala.
Daca cineva ar putea sa cheltuiasca aceeasi cryptomoneda de mai multe ori, aceasta ar deveni cu totul inutila.
Într-un sistem financiar centralizat, banca sau bursa care supravegheaza sistemul monitorizeaza cati bani detine fiecare individ. Daca Alex ii trimite 1 $ lui Ștefan, exchange-ul deduce 1 $ de la Alex si ii transfera lui Ștefan 1 $.
În schimb, pentru sistemele descentralizate si, prin urmare, in lumea crypto nu exista o entitate care sa actioneze ca banca. Asadar este nevoie de Proof of Work pentru a impiedica furtul sau falsul.
Care sunt avantajele Proof of Work
PoW are cateva avantaje importante, mai ales cand vine vorba despre Bitcoin.
De exemplu, acest consensus mechanism a dovedit deja ca poate fi o metoda buna de a pastra securizat un blockchain descentralizat.
Pentru a putea frauda tranzactii in Blockchain, ar fi necesara coruperea a 51% dintre nodes care compun reteaua, implicit deturnarea acestui procent ca hash rate sau putere de procesare.
Pe masura ce valoarea unei cryptomonede creste, un numar tot mai mare de miners sunt motivati sa adere la retea, facand blockchain-ul astfel mai sigur si conferindu-i mai multa putere.
Ca urmare a cresterii puterii de procesare utilizate si implicit a numarului de nodes din retea, nu mai este viabil si cu atat mai putin probabil ca o entitate rau-intentionata sa incerce sa deturneze tranzactiile in acel blockchain.
Care sunt dezavantajele Proof of Work
Unul dintre principalele dezavantaje ale Proof of Work este consumul energetic ridicat.
Conform unor studii, pentru acest consensus mechanism, Bitcoin consuma la fel de multa energie ca o tara precum Elvetia. Totusi, ar trebui mentionat aici ca un anume procentaj din aceasta putere reprezinta de fapt energie regenerabila.
Riscul a ceea ce se numeste 51% Attack ar putea fi o problema. Cum spuneam la punctul precedent, daca cineva ar fi capabil sa acumuleze 51% din hashrate-ul de Bitcoin mining, ar avea puterea de a incalca regulile pentru moment, fie pentru double spending sau pentru a bloca tranzactiile. Exemple din realitate ar fi atacurile asupra Blockchain-urilor Krypton, Shift si Bitcoin Gold.
Aceste probleme sunt motivul pentru care unii au decis sa treaca la Proof of Stake.
Concluzii
Blockchain-urile publice functioneaza descentralizat, deci nu exista o autoritate centrala care sa le gestioneze activitatea, ceea ce inseamna ca este necesar un mecanism de consens pentru ca ele sa functioneze corect, conform unor reguli.
Exista mai multe consensus mechanisms, fiecare cu argumentele sale pro si contra, iar Proof of Work este primul folosit, inclusiv pentru blockchainul Bitcoin.