fbpx
  • bitcoinBitcoin$35,851.00-4.95%
  • ethereumEthereum$2,241.56-4.23%
  • ElrondElrond$81.65-3.41%

Ce sunt Liquidity Pools

În continuare voi explica ce sunt Liquidity Pools, cum funcționează și care este rolul lor în ecosistemul DeFi.

Ca subiect, voi acoperi, de asemenea, câteva avantaje ale acestora, explicând pe scurt și diferențele dintre cele mai populare exchange-uri DeFi și ce fel de Liquidity Pools propun acestea.

 

Ce sunt Liquidity Pools?

Liquidity Pools constituie una dintre tehnologiile ce stau la baza spațiului DeFi în prezent, fiind o parte esențială a AMM-urilor (Automated Market Makers), yield farming-ului și a protocoalelor de tip borrow-lend (de împrumut și de credit), dacă e să amintim doar câteva dintre zonele ecosistemului DeFi.

Un Liquidity Pool(fond de lichidități) reprezintă, în esență, niște fonduri care sunt blocate într-un Smart Contract. 

Acestea sunt utilizate pentru a facilita o varietate de funcții, cum ar fi tranzacționarea și împrumuturile, constituind coloana vertebrală a multor exchange-uri descentralizate (DEX-uri).

Însă, înainte să aprofundăm despre mecanismul din spatele acestor Liquidity Pools și al AMM-urilor, să vedem mai întâi de ce avem nevoie de acestea.

 

De ce sunt necesare Liquidity Pools?

În prezent, există două tipuri de DEX-uri pe Ethereum, și anume, exchange-urile pe bază de order book peer-to-peer din portofoliu (registru de ordine), precum este Radar Relay, și exchange-urile pe bază de lichiditate, cum ar fi Bancor și Uniswap.

Cel mai frecvent utilizat mecanism de tranzacționare crypto este order book trading, care e utilizat pentru a stabili compatibilitatea cererilor cumpărătorilor cu a ofertelor vânzătorilor și care se bazează deci pe principiul cerere versus ofertă.

În cazul order book trading, cumpărătorii și vânzătorii plasează comenzi cu prețul preferat de către fiecare în parte pentru un anumit token (cumpărătorii plasează ordine de cumpărare, respectiv vânzătorii, ordine de vânzare).

În mod firesc, cumpărătorii încearcă să cumpere un activ crypto la cel mai mic preț posibil, în timp ce vânzătorii încearcă să îl vândă cu un preț cât mai ridicat posibil.

Pentru ca tranzacția să aibă loc, atât cumpărătorul, cât și vânzătorul trebuie să ajungă totuși de acord asupra prețului, adică la un consens.

Un astfel de matching engine are rolul de a potrivi o solicitare primită, cu prețul oferit. Acest protocol va executa și va completa tranzacția respectivă numai atunci când o astfel de compatibilitate este disponibilă.

 

Tipuri de traders în order book trading

Când vine vorba despre order book trading, putem aminti 2 tipuri de traders:

Takers – cei care accepta pretul deja inclus în order book;

Market Makers – cei care plasează comenzi (ordine) pentru prețuri care nu sunt disponibile încă în order book;

Aceștia din urmă sunt cei care asigură lichiditate și permit altor traders să tranzacționeze assets, fără a aștepta un vânzător, respectiv cumpărător, cu intenții compatibile.

Dacă acest tip de tranzacționare funcționează de obicei bine atunci când există suficienți cumpărători și vânzători pe piață și pentru assets cu cerere și lichiditate ridicate, este posibil ca, în cazul tokenilor care nu au lichiditate, din cauza dobânzii sau volumului redus, să nu fie cea mai bună alegere.

Astfel de tokens nu numai că pot deveni greu de vândut / cumpărat, dar pot fi afectați și de fluctuații de preț imprevizibile, ca urmare a tranzacțiilor individuale de amploare.

În consecință, este mai puțin probabil să fie adoptate tokenurile caracterizate prin volatilitate ridicată și conversii ineficiente. În DeFi, dependența excesivă de market makers externi poate duce la tranzacții relativ lente și costisitoare.

Aici intervin Automated Market Makers (AMM) și fondurile lor de lichidități. AMM-urile au schimbat acest aspect deoarece nu au nevoie de order books. 

În schimb, utilizează Smart Contracts pentru a forma liquidity pools, care execută automat tranzacții, pe baza anumitor parametri predefiniți. Liquidity Pools elimină astfel dependența tokenurilor de volumul tranzacțiilor și asigură lichiditate constantă la diferite prețuri.

 

Care este principiul funcționării acestor liquidity pools? 

De regulă, un liquidity pool include doi tokeni și creează o piață specifică pentru acea pereche de tokeni, pe un DEX. 

Un exemplu de pereche de tokeni populară este DAI / ETH. Primul furnizor de lichiditate (LP) este cel care stabilește prețul inițial al activelor din grupul nou creat și adaugă o valoare egală a celor doi tokens. De exemplu, presupunem că se începe cu 10 USD DAI și 10 USD ETH.

Deci, acum investitorii pot tranzacționa spre și dinspre liquidity pool. Pentru ca un cumpărător să poată achiziționa, nu mai este nevoie să existe un vânzător disponibil chiar în acel moment, ci doar suficientă lichiditate ce poate fi accesată în fond. 

În plus, acest lucru presupune că fondul de lichidități permite investitorilor să tranzacționeze acele fonduri 24/7.

Conceptul de aprovizionare cu o cantitate egală a ambelor active este același pentru toți ceilalți furnizori de lichidități (evident, care doresc să furnizeze lichiditate fondului). 

Întrucât oricine poate fi un furnizor de lichidități – atâta timp cât deține activul/activele adecvat/e pentru platforma aleasă, AMM-urile au făcut, în mod semnificativ, mai accesibil market making-ul.

În schimbul faptului că își fac fondurile astfel disponibile, furnizorii de lichiditate câștigă tokeni LP, care au valori proporționale cu ponderea lor din lichiditatea totală. 

Ori de câte ori este facilitată o tranzacție, o taxă de tranzacție este percepută și distribuită proporțional între toți furnizorii de lichiditate.

În cazul în care un furnizor de lichiditate decide să-și recupereze lichiditatea subiacentă, precum și orice comisioane acumulate, trebuie să treacă tokenii LP pe care îi deține prin procesul de burn.

Raportul dintre tokenii din Liquidity Pool dictează prețul respectivelor assets.

De exemplu, atunci când cumpărați DAI din liquidity pool-ul DAI / ETH, oferta DAI din acel pool se reduce, în timp ce oferta ETH crește proporțional. Acest lucru va determina o creștere a prețului DAI și o scădere a prețului ETH.

Este important să rețineți că, liquidity pools de anvergură au avantajul de a asigura tranzacții în cantități mai mari, însă fără ca prețul activelor crypto incluse să se modifice prea mult. Acest fenomen determină mult mai puțin slippage, asigurând totodată o experiență de tranzacționare mai bună.

 

 Cazuri în care se folosesc Liquidity Pools

Unul dintre cele mai populare protocoale DeFi utilizate pentru schimbul de criptomonede, și care oferă cele mai elementare forme de liquidity pools este Uniswap, un exchange descentralizat de ETH și tokeni ERC-20, care percepe o taxă de tranzacționare de 0,3% pe toate liquidity pools-urile sale.

Cu toate acestea, există alte câteva DEX-uri care respectă principiul de bază al liquidity pools, dar se diferențiază atunci când vine vorba de cazuri practice de utilizare. Printre acestea amintim Bancor, Sushiswap, Curve și Balancer.

După ce s-a descoperit că principul din spatele AMM-urilor nu funcționează așa cum se dorește în cazul stablecoins sau al wrapped tokens, Curve, exchange de pe Ethereum, a implementat un algoritm ușor diferit și oferă în prezent taxe mai mici la tranzactionare, precum și un fenomen de slippage mai atenuat.

De asemenea, Balancer a abordat liquidity pools dintr-un punct de vedere diferit, permițând stocarea a până la 8 tokeni într-un singur astfel de pool, în loc de cele 2 optiuni tipice.

Liquidity pools pot fi utilizate în diferite moduri, iar unul dintre cele mai frecvente cazuri ar fi liquidity mining sau yield farming, pe baza cărora furnizorii de lichidități sunt stimulați să ofere lichiditate anumitor liquidity pools, cu avantajul primirii unor tokeni suplimentari.

 

Liquidity Pools – Riscuri & Avantaje

În comparație cu modelul tradițional, bazat pe order book, Liquidity Pools oferă 4 avantaje principale:

Asigură lichiditate constantă, la fiecare nivel de preț.

Prețul stabilit automat determină o piață pasivă.

Oricine poate deveni furnizor de lichiditate, atâta timp cât deține activul/activele corect/e pentru platforma aleasă.

Fricțiune redusă între tranzacții și gas fees mai mici.

 

Cu toate acestea, utilizarea Liquidity Pools nu este lipsită de riscuri.

Impermanent Loss, posibile bug-uri apărute în Smart Contracts, riscurile sistemice și hackingul sunt doar câteva dintre acestea, pe care le voi explica în următoarele articole.

 

Concluzii

Liquidity Pools elimină necesitatea unui order book (registru de comenzi centralizat) și asigură lichiditate constantă. 

În același timp, acestea reduc considerabil dependența de factorii de decizie din piața externă, pentru a furniza o sursă constantă de lichiditate către DEX-uri.

 

Articolul PrecedentArticolul Urmator

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *