In continuare, va povestesc despre mecanismul de consens Proof of Stake, diferentele dintre aceasta si Proof of Work, ce rol joaca intr-un Blockchain, alaturi de avantajele si dezavantajele sale.
Acest tip de consensus mechanism se asigura ca o persoana sau o entitate din retea poate valida tranzactii, pe baza cantitatii de cryptomonede pe care o detine. Mai concis: cu cat detineti mai multe monede native Blockchain-ului, cu atat aveti mai multa autoritate ca validator.
Aceasta metoda serveste ca alternativa la Proof of Work, mecanismul de consens original, utilizat in tehnologia Blockchain pentru confirmarea tranzactiilor si adaugarea de noi blocks in retea.
Sub aspect practic, ceea ce fac miners prin Proof of Work este, in acest caz, realizat de validatori prin Proof of Stake.
Platforme precum Algorand, Cardano si Solana folosesc in prezent acest algoritm de consens. Exista totodata planul ca upgrade-ul Ethereum sa migreze Blockchain-ul pe Proof of Stake, pana la sfarsitul anului 2021.
Ce rol are Proof of Stake
În principal, are aceleasi obiective sau roluri ca Proof of Work:
- Împiedica riscul de double spending.
- Previne falsificarea cryptomonedelor.
- Elimina posibilitatea furtului.
Principala diferenta consta in modul in care sunt abordate aceste probleme.
Spre deosebire de Proof of Work, folosit de Bitcoin, in Blockchainu-urile bazate pe staking, validatorii nu sunt conditionati de necesarul unei puteri mari de calcul, deoarece sunt selectati aleatoriu si nu se afla in competitie directa intre ei.
Ei nu se angajeaza efectiv in procesul de mining de blocks. În schimb, pot crea noi blocks sau confirma un procent din tranzactii care reflecta ownership-ul lor la stake.
De exemplu, un validator care detine 3% din cryptomonedele staked ar putea sa exploateze teoretic un procent de 3% din blocks.
Procesul de validare a unui block propus se mai numeste si attesting. Cand un participant aproba un potential malicious block, isi pierde stake-ul.
Validatorii primesc rewards pentru crearea de noi blocks si pentru ordonarea tranzactiilor astfel incat toate nodes sa fie de acord cu starea retelei. Daca unul nu isi indeplineste atributiile, acesta poate fi chiar penalizat.
Care sunt avantajele Proof of Stake?
Principalul avantaj despre care se vorbeste cand vine vorba de Proof of Stake este faptul ca foloseste mai putina energie decat Proof of Work, motiv pentru care este deseori prezentat ca fiind o alternativa eco-friendly.
Scalabilitatea acestui mecanism de consens este, de asemenea, una sporita. Capacitatea de tranzactionare poate ajunge la mii sau chiar sute de mii de tranzactii pe secunda.
Ținand cont de cate noduri validatoare sunt utilizate – ca regula generala, cu cat sunt mai putine, cu atat mai repede se desfasoara tranzactia.
Datorita reducerii costurilor pentru cei ce valideaza tranzactiile unei cryptomonede pe Proof of Stake (costuri care sunt mari in cazul Proof of Work), inclusiv taxele de tranzactie devin astfel mai mici. Pe scurt, prin staking, crearea de blocks se poate face cu echipament mult mai ieftin si cu un consum energetic redus.
Care sunt dezavantajele Proof of Stake
Autoritatea pe Blockchain, data de cat mai multe cryptomonede detinute, face ca ownership-ul sa tinda mai mult spre centralizare. Deci cu atat sunt mai mari sansele ca unii validatori sa voteze in interesul lor, ceea ce ar putea duce la manipularea ledger-ului Blockchain si tot la favorizarea participantilor care au holdings considerabile.
O alta critica adusa algoritmului ar fi asa-numitul „nothing at stake”. Deoarece validatorii pot fi mai putin interesati de consens (rewards mai mici), ar putea adauga blocks invalide blockchain-ului, mai cu seama generandu-se 2 simultan, ceea ce ar determina o confuzie temporara cu privire la statutul lor in retea. Aici pot aparea forks ce ar putea declansa segregarea Blockchainului.
Din perspectiva posibilitatii vreunei situatii de tip 51% Attack, o entitate ar trebui sa detina 51% dintre tokenii staked ai Blockchain-ului pentru a putea deturna tranzactiile si a frauda. Deocamdata asta ar fi imposibil, tinand cont ca retelele care folosesc PoS nu ar putea strange in jurul lor comunitati atat de bine inchegate, daca s-ar pune problema unui astfel de monopol al cuiva asupra cryptomonedei.
Concluzii
Pentru a face fata problemelor cu care se confrunta Proof of Work, a fost creat mecanismul de consens Proof of Stake. Acesta este apreciat in comunitatea crypto pentru ca este considerat mai sustenabil si eco-friendly, dar si relevant pentru viteza sa de tranzactionare.
Acest consensus mechanism are si dezavantajele sale, insa fiecare poate decide daca avantajele contrabalanseaza si depasesc aspectele negative.