În cadrul conferinţei de politica monetară a BNR-ului, guvernatorul Mugur Isărescu a spus că indicatorul cursului valutar este foarte important si devine foarte de încredere pentru analiza macroeconomică.
„Nu poţi să te joci cu cursul de schimb, nu poţi să laşi să se miște cum vrea piaţa. La români încrederea se bazează deocamdată pe cursul de schimb.” a menționat guvernatorul.
newsletter crypto bully
CryptoBully este un Newsletter marca Cryptonita unde incercam sa abordam subiectul crypto cu o tenta mai pozitiva – Subscribe si hai cu noi.
ABONEAZĂ-TE
Acesta menţionează faptul că scăderea de 4,94 lei/euro la 4,82 lei/euro de acum două săptămâni reprezintă o mare problemă pentru economia României. Isărescu a spus că acum când 60-80% din inflaţie vine direct şi indirect din preţurile la energie, nu a avut altă soluţie decât stabilitatea cursului, chiar cu riscul deteriorării balanței de plăţi.
Chiar dacă majoritatea ţărilor se confrunta cu o criză a bunurilor datorată de începerea războiului, celelalte monede din regiunea României – forintul maghiar, zlotul polonez, coroana cehă au înregistrat deprecieri. În cadrul conferinței, Isărescu s-a referit la mai multe modele de politici monetare spunând că în România sunt instrumente, cum a fost creşterea dobânzii din perioada 2006-2008 când nu a avut niciun efect în cadrul politicii monetare.
Guvernatorul a menționat că pentru stabilizarea unei situaţii este nevoie de folosirea tuturor instrumentelor, nu numai a unuia, cum ar fi creşterea dobânzilor, aşa cum se întâmpla în ţările Occidentală. El a dat ca exemplu politică monetară din SUA, unde FED – Banca Centrală intervine prin operaţiuni de piaţă prin achiziția sau vânzarea de titluri de stat pentru controlul masei monetare.
„Dar noi nu aveam suficiente titluri de stat pentru a controla masa şi baza monetară la fel”, a menționat Isărescu.
În ultimul deceniu, lumea s-a confruntat cu dobânzi real negative, o situaţie fără precedent. Ani de zile FED, Banca Centrală Americană au printat bani şi BCE au printat bani, au dus dobânzile la zero şi chiar la minus, dar banii injectați nu ajungeau în economia reală.