Japonia a început pregătirile pentru emiterea monedei digitale, atât în sectorul public, cât și cel privat, după ce țări precum China au făcut același lucru.
Banii virtuali emiși de către băncile centrale din jurul lumii se numesc “central bank digital currency” sau CBDC pe scurt și se poate utiliza pentru plăți fără bani lichizi prin carduri electronice sau smartphoneuri. Unele companii private, precum cea fondată de Facebook Inc., de asemenea, au planuri pentru a-și introduce propria monedă digitală.
Monedele digitale diferă față de cărțile de credit sau serviciile cashless, deoarece este așteptat să ofere retailerilor sisteme de plată fără comision. Astfel, utilizatorii vor putea să realizeze nu doar plăți la magazine, dar și să trimită cu ușurință bani altor utilizatori prin aplicațiile de pe smartphone.
Banca Populară a Chinei este una dintre cele mai importante emițătoare de CBDC.
Aceasta a grăbit eforturile pentru crearea de yuan digital în acest an, inițiind programe pilot ce au oferit 200 de yuani digitali (about ¥3.200) fiecăruia dintre cei 150.000 de cetățeni ce au fost aleși printr-un sistem de loterie în Shenzhen în octombrie și în Suzhou, la începutul acestei luni.
“China has prompted moves toward digital currency around the world,” a declarat Hiromi Yamaoka, un fost director al Băncii Japoneze. “It has done so at surprising speed, as central banks tend to take a cautious stance on new systems”, a completat acesta.
Yamaoka a spus că se așteaptă ca banca centrală a Chinei să înceapă să emită yuani digitali până în 2022, când va organiza Jocurile Olimpice de Iarnă și Jocurile Paralimpice.
De asemenea, atrage atenția asupra unei monede digitale pusă în mișcare de sectorul privat, inclusiv cele trei mega-bănci ale Japoniei, MUFG Bank, Sumitomo Mitsui Banking Corp. și Mizuho Bank.
În toamnă, știri despre apariția unor monede digitale au luat prin surprindere lumea financiară. În octombrie, băncile centrale din Bahamas și Cambodgia au început emiterea proprie de CBDC, numite “Sand Dollar” și “Bakong”, respectiv.
“We are seeing a once-in-a-millennium change in the history of currencies after the long-time use of currency notes following the world’s first introduction in China about 1,000 years ago”, a decalrat Masashi Nakajima, profesor la Universitatea Reitaku.
Nakajima a declarat că progresul tehnologic, inclusiv crearea blockchainului pentru a opri atacurile cibernetice și falsificările au contribuit mult la realizarea monedelor digitale, iar acum oamenii pot să folosească CBDC oriunde în lume, oricând vor, prin smartphoneuri.
Bănci importante precum BOJ, Sistemul Federal de Rezerve SUA și Banca Centrală Europeană, dar și Banca Reglementelor Internaționale au lansat o declarație în octombrie, prin care grupul de bănci centrale se angaja să colaboreze la explorarea potențialului noilor metode de plată inovative.
“A CBDC could be an important instrument for central banks to fulfill their public policy objectives and to evolve in step with the wider digitalization of people’s day-to-day lives“, declarau acestea, dar niciuna dintre ele nu a decis oficial introducerea CBDC, până acum.
BOJ susține că va lansa un studiu de fezabilitate asupra monedei digital în anul fiscal 2021 ce începe în aprilie: “The bank considers it important to prepare thoroughly to respond to changes in circumstances in an appropriate manner”.
“Demand for a CBDC could be suddenly strong. We aim to be well-prepared to respond to changes in our environment,” le-a spus guvernatorul BOJ Haruhiko Kuroda oamenilor de afaceri în Osaka, în septembrie, când a fost întrebat despre digitalizarea sistemului de plată japonez.
Dar, cel mai probabil, BOJ va aștepta câțiva ani până se va decide dacă va emite moneda digitală.
De exemplu, afacerea cărților de credit ar putea să piardă teren, în cazul în care consumatorii și retailerii încep să folosească CBDC mai mult, pentru care nu va fi nevoie de comisoane sau formulare de aplicare.
Băncile comerciale ar putea să aibă de-a face cu dezintermedierea, ca urmare a unui număr mai mic de depozitări, dacă oamenii vor avea tendința să strângă CBDC pentru conveniență, prin convertirea de bani din conturile lor bancare, ceea ce ar duce la și mai puține fonduri pentru a face împrumuturi companiilor.
Dar Nakajima abordează o atitudine optimistă, susținând că alegerea unei limite superioare pentru tranzacții ar fi una dintre soluții.
“If each of 100 million people owns a tentative upper limit of ¥50,000 in the digital currency, the total amount would stand at ¥5 trillion,” a spus acesta.
“This figure accounts for only 5% of cash circulating in Japan. I don’t think the digital yen will affect commercial banks so much when the upper limit is imposed.”
Yamaoka plănuiește să înceapă un studiu de fezabilitate pentru moneda virtuală în anul următor cu scopul de a crea o legătură între diferitele variante de plată cashless și de a stimula interoperabilitatea prin crearea unei monede digitale comune.
Conform Yamaoka, consorțiul speră să creeze o formă de monedă digitală, similară cu planul Diem al Facebookului, până în 2023, în timp ce caută să aibă o colaborare cu BOJ pentru a dezvolta noi tehnologii.
“Japan would lag behind other countries if we take a wait-and-see stance until the rollout of the BOJ’s CBDC,” a declarat Yamaoka, consorțiul său dorind să egaleze inovațiile monedelor digitale din lume, chiar dacă BOJ-ului ar putea să-i ia câțiva ani până emite CBDC.
“We hope Japan leads other major countries for digital currency.”