fbpx
  • bitcoinBitcoin$71,219.002.72%
  • ethereumEthereum$3,592.242.00%
  • elrond-erd-2MultiversX$61.03-0.32%

ROBOR ar putea ajunge la 9% până la finalul anului

Adrian Codirlaşu, vicepereşedinte CFA România, consideră că majorarea dobanzii cu 75 de puncte de baza si un control strict al lichiditatii din partea BNR ar putea duce nivelul ROBOR la 9% pana la sfarsitul anului.

„Credem că evoluţia Robor 3 luni va reflecta creşterea dobânzii cheie, dar nu într-o măsură proporţională. Vedem Robor 3 luni încheind anul în jur de 8.20%. Probabil mai semnificativă decât dobânda cheie va fi situaţia lichidităţii din piaţa monetară, unde deocamdată BNR îşi menţine controlul ferm. Credem că finalul de an ar putea veni cu o uşoară îmbunătăţire a situaţiei lichidităţii pe fondul unei execuţii bugetare mai accelerate, dar este putin probabil să revenim la un surplus consistent şi permanent într-un viitor apropiat”, a declarat Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank. Pe de altă parte, odată cu majorarea ROBOR, care va avea impact direct asupra ratelor la credite şi a dobânzilor la care se împrumută companiile şi IMM-urile, un alt pericol este majorarea dobânzilor la zieldurile României pe 10 ani.

 

„La nivelul pieței titlurilor de stat ratele de dobândă au continuat să crească: pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) cu 17 puncte bază la 9,155% (cel mai ridicat nivel din 18 iulie). Ministerul de Finanțe a redeschis o emisiune de titluri scadente în februarie 2032 și s-a împrumutat cu 300 milioane RON (în linie cu volumul programat), la un cost mediu anual de 9,22%, în creștere cu 1,41 puncte procentuale comparativ cu nivelul înregistrat la licitația din septembrie. Pe de altă parte, Administrația a respins toate ofertele băncilor la licitația cu obligațiuni scadente în februarie 2025, în volum de 400 milioane RON”, arată bulteinul de cercetare şi analiză macroeconoimcă întocmit de Banca Transilvania la finalul săptămânii trecute.

Estimările arată o reştere reală a PIB-ului în România până la aproximativ 4% în perioada 2023-2025, comparativ cu una de aproape 6% în 2021-2022, pe măsură ce revenirea cererii după pandemie va dispărea, iar inflaţia ridicată, cel puţin pe termen imediat, va limita avansul consumului. Cu toate acestea, analiştii S&P se aşteaptă ca intrările mari de fonduri de la UE să susţină activitatea economică.

Articolul PrecedentArticolul Urmator

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *