Ionuț Budișteanu, creatorul WebDollar, a explicat în cadrul unei conversații cu Radio DCNews care sunt diferențele dintre ecosistemul crypto și finanțele tradiționale, dar și modul în care Web3 ar putea afecta economiile unor țări, inclusiv România.
Acesta spune că atâta timp cât există electricitate pe planetă, cryptomonedele nu pot fi blocate și userilor nu le poate fi interzis accesul (atâta timp cât au acces la internet bineînțeles). Deși guvernele pot interzice companiilor să cumpere crypto cu fondurile lor, Bitcoin și toate altcoin-urile vor fi în continuare disponibile la orice oră.
Asta înseamnă că chiar dacă o entitate ar reuși să închidă toate exchange-urile crypto, oamenii ar avea în continuare opțiunea de a realiza tranzacții peer-to-peer fără intermediari.
Situația stă altfel însă în cazul mining-ului, deoarece firmele care se ocupă cu astfel de activități pot fi închise cu ușurință, refuzându-li-se accesul la energie electrică. Profitabilitatea în acest spațiu e strâns legată de numărul de echipamente de mining și numărul de monede noi create.
Modul în care ar putea afecta economia unei țări aceste cryptomonede este următorul. Peste tot la știri se vorbește des în ultimul timp despre inflație. Guvernele au abilitatea de a printa bani, acțiune care poate duce la devalorizarea monedelor tradiționale, dacă este realizată în mod exagerat.
A apărut însă o întrebare în mințile multora, mai ales pe parcursul acestei pandemii: ”Există oare o modalitate în care banii își pot păstra valoarea pe parcursul anilor?” Răspunsul tradițional constă în aur, o comoditate care a rezistat testul timpului, fiind prezentă în societatea noastră de mii de ani.
Mai important este că și-a păstrat același rol: cel de store-of-value, adică un fel de ”depozit de valoare.” Acesta este motivul pentru care Bitcoin este numit ”aur digital.” Descrierea este dată de această calitate de a fi un store of value.
Budișteanu remarcă faptul că această realizare, că există și alte opțiuni în afară de aur, are potențialul de a afecta economiile unor țări, dacă fenomenul este suficient de răspândit. E bine de punctat totuși că piața crypto în România nu are tocmai proporții gigantice, așa că acest scenariu se află încă destul de departe în viitor.